o declaratie veche de dragoste.

Dragostea se naste cu un suras. Creste cu un sarut si se termina cu o lacrima. Viitorul frumos incepe cand nu se da importantza trecutului. Nu vei invinge pana nu vei lasa in urma tristetile, durerile trecutului. Daca iti este dor de un chip. Daca te bucuri cand ii auzi vocea. Daca atunci cand esti in prezentza lui toata fiinta ta tresare.. se schimba. Infloreste. Radiaza. Zambeste. Traieste doar pt acele clipe. Daca atunci cand te ignora te doare. Daca speri si faci orice ca sa trezesti atentia lui, atunci poti linistit sa spui ca sti sa iubesti.
Eu ti.am spus vreodata ca te iubesc? Ti.am spus vreodata cum te iubesc? Nu? Atunci te iubesc.. Nu este destul? ..cum iubesc? Lasa.ma sa numar.. Te iubesc cum n`am mai iubit pe nimeni. Poate crezi ca nu e destul. Te iubesc cum numai un inger poate iubi. Te iubesc cu privirea. Te iubesc cu sarutul. Cu atingerea. Cu trupul. Cu toata fiinta mea. Acum ma crezi ca te iubesc?!
Esti viu, real? Sau esti doar cel mai frumos vis pe care l`am avut vreodata? Esti un inger sau esti doar rodul imaginatiei mele? O persoana care am nascocit.o ca sa umple golul din mine, sa aline durerea? Unde ai gasit tu timp sa ma asculti? Cum de ai putut sa ma intelegi? M.ai facut sa rad cand inima imi plangea. M.ai ajutat sa pot visa cand sufletul imi murea. M.ai privit si m`am indragostit de tine cu toata fiinta..
Odata simteam cum tristetea imi inunda trupul. Imi pierdeam sperantza. Imi pierdeam zambetul. Ma credeam parasita intr.o lume necunoscuta. Dar atunci, tu ai fost langa mine. Mi.ai sters lacrimile in care ma inecam. Mi.ai deschis inima cu un zambet, sufletul cu o atingere. Am descoperit o lume noua.. cea a iubirii. N.as putea o secunda fara tine, fara sa stiu ca te iubesc. Nu iti voi da niciodata drumul la mana orice s.ar intampla sentimentul va ramane mereu viu in inima mea.

e imposibil sa uit de tine.

Imi aduc aminte ca imi placea ce faci pentru a fi pe placul meu. Imi placeau vorbele ce`mi spuneau ca asta e tot ce mi`am dorit! Am crezut ca un asemea inger nu va exista prea curand. Am ascultat cel mai suav glas. Am privit cei mai frumosi ochi. Am simtit cea mai calda atingere. Pana la tine, viata mea era lipsita de culoare. Dar se pare ca cineva si`a aplecat privirea spre mine si mi te`a daruit sa te iubesc si sa ma iubesti. Imi indulceai inima si`mi alintai sufletul. Insa se pare ca tu ai preferat sa uiti aceste vorbe. Si eu pentru ca te iubeam nu`ti vedeam defectele sau nu vroiam sa le vad. Am acceptat sa ma iubesti din nou. Ti`am aratat tot ce simt si uite ce`ai facut.

Eu intotdeauna am fost acolo cand tu ai avut nevoie de mine, dar tu?! Acum taci. Incerci sa te retragi crezand ca sunt fericita. Iar eu ma intreb, cu lacrimi in ochi, de ce? Unde sunt cuvintele si iubirea ce mi`a furat inima? Acum a ramas doar un gol imens.. Un gol ce ma apasa de fiecare data cand ma gandesc la tine sau te zaresc. Credeam ca totul va fi altfel, ca urma sa avem parte de mai multe. Dar asa sunt eu, o visatoare care a invatzat ca iubirea doare. Ma pierd in cuvinte si in ceea ce nu se poate numii dragoste, pentru ca este mult mai mult. Tu esti speranta mea de a trai! Si, dupa toate acestea, sti unde vei fi mereu? In inima mea, ca intotdeauna…

te iubesc.

Cand vreau sa o fac sa dispara, iubirea e mai mare pe zi ce trece. Au trecut atatea luni de cand ai plecat. Atat de mult timp si sentimentul e prezent inca in mine. Ascult melodia, si privesc poza noastra si lacrimile curg siroaie pe obraji mei. Singurul lucru pe care buzele mele tremurande pot sa il mai spuna e ca “ te iubesc. Si am sa o fac mereu.”

Imi amintesc prima si ultima zi. Retraiesc emotia primei dati cand ti`am vazut chipul. Tremuram. Imi amintesc primul sarut, pe banca pe care s`a asternut deja uitarea. Imi amintesc prima plimbare, prima imbratisare, primul strans de mana. Imi amintesc primul te iubesc.. Si intre atatea amintiri ascuse apare si ziua in care ne`am despartit. Zi de vara, soare, cald, dar mie imi era groaznic de frig. Eram cu toti, dar ma simteam extrem de singura. Viata mea se terminase odata cu acele cuvinte. Plangea fiecare coltisor din mine.

De ce imi amintesc inca de el? De ce mereu cand inchid ochii pot sa fiu acolo. De ce nu pot sa uit si sa fiu fericita chiar daca a trecut atata timp..? de ce nu am facut`o inca? Pentru ca nu pot. Pentru ca el e trecutul, prezentul si viitorul.

...

Cautand prin nimic visele mele distruse mi`am amintit de tine. Doar tu erai unicul care ma privea in ochi. Doar tu stiai ca sunt aici. Mergand prin golul din mine, lumina ta mi`a indicat calea spre fericire. Am suferit pentru atatea lucruri. Am plans pentru atata lume. Fara sa`mi dau seama ca tu ai facut mereu parte din umbra mea. Intr`o zi, mi`am intors privirea si atunci te`am gasit pe tine si ai intrat in viata mea. Mai apoi, cu un glas suav mi`ai spus: “ Niciodata nu ai fost singura, mereu te`ai avut pe tine insuti”. [Adevarata singuratate e atunci cand te pierzi te tine]!!

si simt ca ma doare!.

Doare. Totul doare. Doare amintirea. Aminitirea zilei de ieri, care era altfel. Mult mai diferita. Ieri zburam de fericire si credeam ca nimic nu poate sa ma faca sa cobor. Dar azi mi`ai dat seama ca m`am inshelat. Azi mi s`au naruit toate visele. Ma simt rece, neprotejata, singura. Simt ca tot ceea ce era frumos, tot ceea ce iubeam ieri, azi e doar un vis demult apus. Si plang, caci fara el nu mai vreu nimic.

Vreau sa uit, caci ma doare. Simt cum ma doare! Vreau sa fug , sa las in urma lasitatea lui si toate visele din care nu a fost nici o bucatica implinita. Sa`mi smulg din suflet iubirea asta care ma obsedeaza. Sa pun capat acestor sentimente monstruoase care vor sa iasa din mine.

Mi`as place sa fiu un cub de gheatza. Rece, dur, fara sentimente. Fara sa fi cunoscut vreodata iubirea. Fara sa o fi simtit. Fara sa fi suferit. Sa nu ma intereseze nimic. Sa pot sa ranesc, sa fiu ca ceilalti din jurul meu. Sa nu`mi pese, sa nu`ti pese. Dar nu pot. Sunt altfel decat tine. Mult mai diferita, chiar daca un sigur lucru ne deosebeste. Faptul ca eu stiu sa iubesc, iar tu nu. Oamenilor de obicei le place sa experimenteze, sa invete noul. Tu nici macar atat nu vrei sa faci.

Eu fara tine nu mai vreau sa continui nimic. Iubesc obsesiv si te vreau aici. Si pentru asta voi merge mai departe. Voi face tot pentru a putea fi langa tine. Pentru a exista candva notiunea de “ noi”. Si am sa o fac impotriva oricarui lucru care vrea sa ma impiedice. Pentru ca asta vreau si pentru ca te iubesc!:)

Ploaia.

Stau si privesc pe fereastra camerei mele.Ploua.In loc de stropi mari de apa care se preling pe geam parca iti zaresc chipul. Arunc o privire in departare, vad doar ceatza. Lumea e lipsita de culoare. Totul e cenusiu, mohorat. Soarele parca s`ar juca ascunsa, dar fara sa dea semne ca vrea sa mai iasa din ascunzatoare astazi. Poate a adormit.

Deschid geamul. Vreau sa ascult ploaia, sa o privesc cum saruta pamantul si cum acesta ii raspunde la sarutari sorbindu`i picurii mari.

Nu mai vreau sa privesc caderea ploi dincolo de fereastra aburita si cobor afara. Aleile sunt pusti, parcurile parasite, toate vietatile orasului s`au adapostit. Au lasat in urma lor pasii grabiti si teama de a se lasa atinsi de lacrimile cerului.

Inaintez prin balti. Mii de fulgere lovesc haotic pamantul in zari indepartate. S`a intunecat deja, chiar daca ceasul sta sa bata imediat doar ora 8. Sclipirile de lumina ce cad nervoase din cer imi lumineaza pasii catre casa, iar tunetele sunt asemeni unui urlet ce rasuna din departari.

Sunt singura. Te vreau langa mine. Sa ascultam simfonia infinitelor picaturi ce mor lovite de frunzele copacilor. Sa ma saruti cand ploaia ne loveste mai tare, sa ma imbratisezi cand tunetele ma infioara.

Impreuna sa strigam, fara ca nimeni sa ne auda, acel te iubesc pe care ploaia il va topii in picaturile sale..

Ea iubeste din nou!

O singura privire si a fost de`ajuns. Doar un cuvant si ai ramas in mintea mea. De abea dupa un timp am realizat defapt ce se intamplase. Da e adevarat. Da. M`am indragosit. A aparut fat`frumos. El a readus la viatza senimente pe care le credeam moarte. Sentimente care imi erau straine. Doar o fractiune de secunda a fost de ajuns sa il privesc, ca apoi sa ramana intiparit in mintea mea.

Totul e o poveste. Pare ceva ireal, rupt dintr`un basm. Dintr`un vis. Vreau sa il mai privesc doar odata. Sa ma lase sa analizez fiecare coltisor al sau. Sa ajunga candva sa zambeasca pentru mine. Sa imi alunge toata tristetea acumulata pana acum.Sa fie el vocea care imi alunga tristetea. Sa ramana langa mine. Sa ramanem impreuna. Sa fugim de tot ce ne impiedica sa fim feiciti, tinandu`ne de mana. Acum simt ca sunt in sfarsit pregatita sa imi asum cel mai mare risc. Acela de a iubi.

Am murit pentru mine. Si acum sunt pregatita sa traiesc pentru el. Sa facem ca dragostea noastra sa creasca atat de mare incat nici macar timpul sa nu o poata masura. El m`a gasit auzindu`mi strigatul inimii din departari. Eu l`am gasit ca sa iti daruiesc partea din mine pe care a readus`o la viata.

Simt cum tremura inima in mine la gandul ca maine il intelnesc. Ca maine o sa`mi zambesca. Daca e doar un vis. Nu as vrea sa ma mai trezesc. Daca va fi un cosmar. Va fi cosmarul meu preferat. M`a facut sa ma pierd. Sa uit cine sunt. Cine am fost. Dar m`a facut sa stiu ce vreau. Si sa stiu pe cine trebuie sa iubesc.

Sufletul meu zboara spre visul ce il simt. Zboara spre stele. Undeva departe. De unde sa poata privi bucuros, cum doua inimi se unesc si se fac doar una. Cum o inima care iubeste o poate vindeca pe una distrusa. E umpic ciudat ca, atunci cand nu e langa mine, totul se naruie, totul se pierde . Dispare sclipirea stelelor. Si viatza ramane seaca si fara culoare.

De la inceput am spus ca nu a fost o intamplare ca ne`am intalnit. Cum nici acum nu e o intamplare ca te iubesc. Suntem aici. Traim. Visam. Suntem pregatiti sa zburam spre fericire. Doar impreuna putem calatori. Mereu am visat sa zbor. Si doar tu m`ai invatzat cum sa o fac. E atat de usor sa ajung la steaua mea. Nu e doar un vis. Nu! Acum pot. Acum e usor...

El si Ea!

Cum poate deveni ceva asa frumos, in cateva clipe, un cosmar?. EA si acum se gandeste la el. Chiar daca stie ca nu a meritat niciodata. Ei ii e dor de el. Ar vrea sa ii arunce in fatza toate. Sa urle ca il uraste, ca e un cretin. Dar mai apoi, sa se apropie incet si sa ii sopteasca: “dar eu inca te iubesc”. Da inca mai priveste pozele cu ei. Parca in aude glasul, asemeni unei melodii in departare. Inca ii vede zambetul care candva o facea asa de fericita. Inca mai spera la EI. Isi aminteste cum era cand se iubeau. Cand se cufundau intr`un sarut. Cand nu existau decat El si EA. Cand s`a trezit in bratzele lui si ii simtea trupul cald lipit de al sau.

Acum a ramas doar o frumoasa amintire..I`ar placea sa da timpul inapoi. Sa intorca clepsidra. Sa isi pota da seama, daca ar face din nou prostia care a facut`o. Prostia in urma careia sufera amandoi. Doare ca totul s`a pierdut.

E tarziu. Si e frig. Lacrimile inghetate inca le mai simte pe obraz. Traieste un vis demult apus. Intotdeauna ne amagim pe noi insine in legatura cu persoana iubita: prima data in avantajul lor, apoi in dezavantajul lor. In intunericul sinistru, singurul lucrupe care ea ii mai vede stralucind sunt ochii lui albastri.

Amintirile nu ne pot omora. Doar pot face o rana sa se redeschida si sa sangereze din nou. Nu moartea sentimentelor ne zbrobeste, ci amintirea lor. EA a fost a lui. Dar oare EL a fost vreodata numai a ei? El a iubit`o asa cum spunea ca o face?. Atatea clipe de fericire acum sunt zdrobite. Simte inauntrul ei cum se rup toate. Asemeni unui animal de prada care isi sfasie hrana.Azi ar fi fost soare daca EL i`ar fi zambit. Astazi EA ar fi vrut sa ii spuna ca ii lipseste mai mult ca niciodata. A realizat ca daca inchide ochii il simte aproapte chiar daca e atat de departe. Ar vrea sa creada ca tot e doar un cosmar. Ca ce a aflat nu e adevarat. Ca EL o iubeste si se gandeste la EA.

Acum, EA si`a dat seama ca atunci cand i`a spus primul TE IUBESC nu a fost o gluma! Desi viata merge inainte nu poate sa nu se gandeasca la tot ce i`a legat in tot acel timp de neuitat. Lumea ar prinde culoare daca pentru o clipa ar putea da timpul inapoi. Daca ar putea, l`ar strange in bratze cum nu a mai facut`o pana atunci. Ar vrea sa pizteze din nou. Sa uite de tot. Ar vrea ca pensulele sa realizeze un tablou cu fiecare vis pe care il are cu EI.

E chiar aici. Dar El nu poate sa o vada, sa vada iubirea ce inca o simte pentru el. Nu poate fiindca el nu vede ceva in care nu crede. Spera la un vitor impreuna. Dar cand l`a vazut cu ea, acel vis a fost pierdut pentru totdeauna.

Intr`un final a realizat ca nimic nu doare mai tare decat lucrul pe care l`ai inteles prea tarziu. EA va continua sa il iubeasca. Ei ii e imposibil sa uite. Il va adora in continuare chiar daca stie ca nu mai are nici un rost!.

totul pare perfect. dar nu e!

Da e superb. Marea Mediterana e mult mai frumoasa aici. E prima data cand sunt in Spania. Nisipul moale. Apa cristalina care saruta incet malul, lasand in urma lui tristete. Pescarusii care zbora impreuna. Oamenii care se bucura de razele soarelui. Da totul pare o imagine perfecta. Ideala. Dan u e deloc asha. Din acest tablou mirific lipseste esentialul. Acela fiind tu. Fara tine nimic nu e perfect, nimic nu e bine. Esti acolo iar o parte din mine plange dupa iubirea ta. Nu poti zambi cand sufletul ti`e trist. Nu poti sa te distrezi cand inima iti plange. Puteai fi aici aparand dragostea noastra. Dar ai refuzat sa lupti pentru mine. Pentru noi!

Soarele straluceste pe cer. Dar eu simt ca e noapte. Sunt inconjurata de sute de oameni. Si tot ma simt singura. Am nevoie de tine acum. Aici. Dar e imposibil. Si inima desenata pe plaja cu initialele noastre, valul cel jucaus mi`a rapit`o. Parca nu mi`ar da voie sa ma gandesc la tine. Sa te iubesc..

Puteam sa ne plimbam de mana. Sa simtim cum arde nisipul sub talpi. Puteam sa inotam prin alge. Sa construim castele de nisip. De geaba mai visez. Tu esti acolo. Eu sunt aici. Si chiar daca stiu ca visele sunt gratis, nu`mi ofera garantia ca o sa te mai strang vreodata in bratze. Ca va fi totul ca inainte. Asa ca prefer sa uit de vise..

Mereu singura..

Nu mai pot observa blocul tau. Micile licariri de lumina au disparut.E tarziu. Lumea doarme; dar acum nimic nu mai demonstreaza ca pe acolo mai exista viatza. E intuneric. Nici blocurile nu se mai vad in totalitate. Nici o stea pe cer. Luna e palida; pare moarta. In departare copacii iau forme ciudate. Ma sperie. E sinistru. Vreau sa te prind de mana, dar nu pot. Intunericul ma rapeste. Ma indeparteaza de tine.

In sfarsit o mica luminitza in departare. Ajutor. Nu.. Nu are cine sa ma ajute. E doar lumina de la bucataria familiei de la noua. S`a stins din nou. Inaintez singura prin noapte. Ma apropiu de blocul tau. Cred ca am inebunit. Vorbesc cu umbra. E singura care inca nu m`a parasit. Mai nou e prietena mea.

Cat de aproape sunt acum de tine, dar totusi sunt departe. Doar cateva ushi si etaje ne despart. Dar nu se poate. Ridic privirea spre fereastra camerei tale; nici urma de lumina. Cred ca dormi. Mi`ar placea sa fiu cu tine. Sa adormim ca doi copii, imbratisati pe cearceaful alb. Visul se naruie. Revine acelas peisaj monoton. Acelas timp si spatiu. Aceeasi eu care stau intinsa pe iarba in fatza blocului tau. Incep sa plang. Umbra nu ma poate imbratisa, consola.

O iau la fuga. Inapoi spre casa. Inapoi spre lumina. Inapoi spre caldura. Inapoi.. singura.

Nu intoarcE spatele iuBirii

Iubirii nu te poti opune. Doar ea aduce culoarea in viatza noastra. Chiar daca nu vrei, ea nu intreaba, ea pune stapanire pe fiecare dintre noi. Cand iubesti uiti de toate celelalte si singurul lucru pe care il vrei e sa fi langa persoana care iti impartaseste sentimentul. Dragostea e ca atunci cand stai pe cimentul moale.. chiar daca pleci urmele iti raman acolo. E atat de frumos sa te indragostesti, sa regasesti sentimentul care il credeai pierdut, dar e si mai frumos ca sentimentul care te face fericita sa iti fie impartasit si persoana iubita sa nu fuga de tine.

Acum stau si fumez clipe ca si cum as fuma sentimente. Vreau sa dispara tot ce simt pentru tine. Dar e greu. De ce vreau? Pentru ca tu mi`ai taiat aripile. Cu aripile frante nu mai poti sa zbori, sa ajungi la el. Poti doar merge mai departe. Oare ce se intampla?. Dintr`o data a disparut verdeatza din jur. Au disparut si culorile. Nori fug de mine, imi intorc spatele. S`a intunecat. Oare unde fuge dragostea noastra?

E ciudat cum uneori, iubirea ne orbeste. Iubim si totusi nu vrem sa fim cu pers respecitva. iubim si totusi ne indepartam pe zi ce trece. Iubirea neimpartasita e ca lovitura de pumnal. Ma simt abandonata. Singura. Imi pare un blestem deja. O pedeapsa pe care nu o merit. Imi daruiesc inima fara conditii, iar in schimb nu primesc decat iluzii.

La final am inteles. Chiar daca ti se taie sforile, nu trebuie sa cazi in gol. Poti ateriza mereu in picioare. Inima, indiferent ca e zdrobita continua sa bata. Voi lupta. Pentru ca nu, nu am plecat, nu am murit. Inca sunt aici, constienta de ce am de facut..

Momente. Sentimente

Sunt momente in viatza cand simti atat de tare absenta cuiva incat ti`ar placea sa`l scoti din vise..si sa`l imbratisezi!.. Viseaza tot ce iti doresti sa visezi, mergi acolo unde ti`ai dorit mereu sa fi, fa ceea ce ai vrut mereu sa faci.. fi ceea ce ai vrut mereu sa fi, incearca ceea ce ai vrut mereu sa incerci… caci viatza e atat de scurta!

Fericirea nu inseamna a avea cei mai bun din tot ce e frumos.. ci inseamna a avea putin din ceea ce iti place tie!!! ..sunt momente in viatza in care iti dorejti atat de mult sa vindeci ranile cauzate celorlalti incat ai vrea sa iei toata durerea lor asupra ta!.. cand ai aripile frante nu renuntza la ceea ce ti`ai dorit mereu. Numai poti zbura… dar poti merge mai departe.... Fericirea ne ajteapta pe noi toti: pe cei care plang, pe cei care cauta, pe cei care spera, pe cei care cred, pe cei ce isi doresc, pe cei ce viseaza…Sunt momente in viatza in care cand ti`ai dori sa`i vezi pe cei dragi cu adevarat fericiti, incat ti`ai da si viatza pentru fericirea acestora..

… Cand simti ca lucrurile pe care le faci sunt ca o picatura de apa in mare.. amintejte`ti ca marea nu ar exista fara acele mici picaturi care o formeaza. Sunt momente in viatza in care tot ce iti doresti e sa mori..in acele clipe gandeste`te ca alti ar da orice sa traiasca. Daca am fi apa nu am mai avea nevoie de lacrimi,daca am fi foc nu am mai avea nevoie de caldura, dak am fi pietre nu am mai avea nevoie de sentimente, daca am fi aer nu am mai avea nevoie de viatza…dar suntem oameni..si avem nevoie de DRAGOSTE.

Cand simti ca obiectivele propuse sunt indepartate si drumul pana la realizarea lor e greu.. aminteste`ti ca picatura strapunge piatra nu prin putere ci prin constantza.Cand ai venit pe lume tu ai plans iar ceilalti au ras.. traieste`ti viatza in asa fel incat sa pleci surazand…

Iubirea nu e doar un zambet, nu e doar o floare.. iubirea e un suflet ranit si apoi vindecat de altul.Iubirea trebuie invatzata, incercata si experimentata.. prima atingere ne reprezinta.. Iubirea e ceva care are nevoie sa o pazesti, e ceva al carui curs nu il poti stabili.. caci ea, daca te considera vrednic iti va indrepta ea cursul.Iubirea e tot ce dorim, iar in final e tot ce`am avut.Daca exista un sens al vietzi atunci EA este.. daca nu.. EA ar trebui sa fie.. Iubirea exista pur si simplu, doar noi o simtim prin fiintza iubita, prin clipele de bucurie .. si totusi, ea nu are nevoie de toata acestea… iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita…si inainte de toate.. iubirea nu cere, iubirea DARUIESTE! …