Iubirii nu te poti opune. Doar ea aduce culoarea in viatza noastra. Chiar daca nu vrei, ea nu intreaba, ea pune stapanire pe fiecare dintre noi. Cand iubesti uiti de toate celelalte si singurul lucru pe care il vrei e sa fi langa persoana care iti impartaseste sentimentul. Dragostea e ca atunci cand stai pe cimentul moale.. chiar daca pleci urmele iti raman acolo. E atat de frumos sa te indragostesti, sa regasesti sentimentul care il credeai pierdut, dar e si mai frumos ca sentimentul care te face fericita sa iti fie impartasit si persoana iubita sa nu fuga de tine.
Acum stau si fumez clipe ca si cum as fuma sentimente. Vreau sa dispara tot ce simt pentru tine. Dar e greu. De ce vreau? Pentru ca tu mi`ai taiat aripile. Cu aripile frante nu mai poti sa zbori, sa ajungi la el. Poti doar merge mai departe. Oare ce se intampla?. Dintr`o data a disparut verdeatza din jur. Au disparut si culorile. Nori fug de mine, imi intorc spatele. S`a intunecat. Oare unde fuge dragostea noastra?
E ciudat cum uneori, iubirea ne orbeste. Iubim si totusi nu vrem sa fim cu pers respecitva. iubim si totusi ne indepartam pe zi ce trece. Iubirea neimpartasita e ca lovitura de pumnal. Ma simt abandonata. Singura. Imi pare un blestem deja. O pedeapsa pe care nu o merit. Imi daruiesc inima fara conditii, iar in schimb nu primesc decat iluzii.
La final am inteles. Chiar daca ti se taie sforile, nu trebuie sa cazi in gol. Poti ateriza mereu in picioare. Inima, indiferent ca e zdrobita continua sa bata. Voi lupta. Pentru ca nu, nu am plecat, nu am murit. Inca sunt aici, constienta de ce am de facut..
