luni, 28 iulie 2008

totul pare perfect. dar nu e!


Da e superb. Marea Mediterana e mult mai frumoasa aici. E prima data cand sunt in Spania. Nisipul moale. Apa cristalina care saruta incet malul, lasand in urma lui tristete. Pescarusii care zbora impreuna. Oamenii care se bucura de razele soarelui. Da totul pare o imagine perfecta. Ideala. Dan u e deloc asha. Din acest tablou mirific lipseste esentialul. Acela fiind tu. Fara tine nimic nu e perfect, nimic nu e bine. Esti acolo iar o parte din mine plange dupa iubirea ta. Nu poti zambi cand sufletul ti`e trist. Nu poti sa te distrezi cand inima iti plange. Puteai fi aici aparand dragostea noastra. Dar ai refuzat sa lupti pentru mine. Pentru noi!

Soarele straluceste pe cer. Dar eu simt ca e noapte. Sunt inconjurata de sute de oameni. Si tot ma simt singura. Am nevoie de tine acum. Aici. Dar e imposibil. Si inima desenata pe plaja cu initialele noastre, valul cel jucaus mi`a rapit`o. Parca nu mi`ar da voie sa ma gandesc la tine. Sa te iubesc..

Puteam sa ne plimbam de mana. Sa simtim cum arde nisipul sub talpi. Puteam sa inotam prin alge. Sa construim castele de nisip. De geaba mai visez. Tu esti acolo. Eu sunt aici. Si chiar daca stiu ca visele sunt gratis, nu`mi ofera garantia ca o sa te mai strang vreodata in bratze. Ca va fi totul ca inainte. Asa ca prefer sa uit de vise..

Niciun comentariu: