mii de sentimente..

Nu vreau sa plec. Vreau sa stau numai sa.l privesc, sa il admir, sa il iubesc. Sa pot sa.l simt aici, atat de aproape. Sa tremur doar la gandul ca poate ma priveste si el pe furis, si sa ma bufneasca rasu de fiecare data cand ni se intalneste privirea. Sa.mi bata inima cu putere numai pentru faptul ca imi adreseaza doua cuvinte. Sa stau pierduta ca si azi, 5 ore, fara sa.mi dau seama ce se petrece in jurul meu. Sa raman muta, ca acum doua minute cand mi.a spus " andi, sti ca mi.ai lipsit enorm?". Nu plec. Prefer sa stau asa sa vad cum se scurge timpul. Vreau sa simt toate acestea in continuare.. iar daca as putea mi.as da jumatate din viata la schimb, pentru cateva ore petrecute asa. Pentru ca, la urma urmei, viata nu se masoara in numarul de respiratii pe care le ai, ci in momentele care iti taie respiratia.

Damn. He.s my drug!

Intr.o dimineata te vei trezi, si vei realiza ca nu mai sunt acolo, in dreapta ta. Atunci, o sa.ti dai seama ce m.a durut. Atunci, o sa te gandesti la toate, si nu vei realiza de ce m.ai pierdut. Vei intoarce, muntii si marea, doar sa ma gasesti.. Da, te.am iubit, dar iubirea nu mi.a dat forta necesara sa.ti suport indiferenta. Poate chiar iubirea m.a inlaturat de langa tine. Daca nu mi.ar fi pasat, nu m.ar fi durut. Dar, cum a durut, am plecat! M.ai iubit si tu? Atunci de ce nu m.ai tinut langa tine? Nu as fi plecat niciodata.. Vroiam doar, putin mai mult. Putin mai mult decat indiferenta pe care am primit.o de la toti, de fiecare data. Credeam ca esti altfel, ca macar tu poti fi altfel, dar pe zi ce trece imi dau seama ca toti sunteti la fel. Chiar e pacat ca sufar din cauza ta.. acum cateva zile, credeam ca esti singurul care ma poate face fericita...Langa tine, nu am mai avut nevoie de zambete false, si minciuni legate de iubire. Dar viata merge mai departe, cu o tona de servetele pentru miile de lacrimi si un kg de ciocolata, te asigur ca pana maine o sa.mi treaca.

voi fi fericita!

Voi fi fericita.. FERICITA! caci ai disparut tu din viata mea. Doar fara tine, pot zambi din nou.Cand ai plecat atunci, ai luat cu tine visele, sperantele, iubirea. Cand te.am lasat mai apoi, au disparut lacrimile, suferinta. Mi.am recapatat increderea.. am reusit din nou sa zambesc in fiecare dimineata. Am realizat ca nu fiecare rasarit de soare e rece, ca nu fiecare ghiocel rasarit din zapada e dur..Am inceput sa cred din nou in fiecare zambet, in fiecare cuvant dragalas, in fiecare atingere oricat de inofensiva ar fi ea. Ti.am dat drumul, te.am lasat sa pleci.. sa nu te mai intorci. Nu.. n.am sa.ti duc lipsa, n.am nevoie de tine. Am avut, candva, dar de geaba, oricum nu ai fost langa mine. Oricum am plans, iar vantul era singurul care imi stergea lacrimile, timpul singurul care imi vindeca ranile.
Candva, credeam ca te voi iubi la nesfarsit. Ca te voi adora, pana la infinit.. dar nu ma gandeam niciodata ca infinitul poate fi asa aproape. L.am atins, si atunci te.am lasat in urma. Singur! pentru ca asa vei ramane mereu.. Singur! pentru ca niciodata nu vei sti sa pretuiesti ceva, care intr.adevar a fost numai al tau. Tu m.ai invatat sa sufar. Sa stiu ce.i iubirea neimpartasita. M.ai lasat sa simt totul, singura. Dar, m.am ridicat. Am luat din nimic, puterea de a trece peste. De a merge mai departe. Si sunt fericita. Fericita ca ai disparut din viata mea...

s.a terminat!

Cel mai rau e sa.ti pui toata baza in cineva, sa ai incredere deplina in persoana respectiva, sa o ierti cand greseste, chiar daca o face de multe ori. Sa o iubesti cu tot sufletul, ia ea la greseala ta, sa te arunce ca pe cel mai neinsemnificativ lucru, sa nu te lase decat cu amintiri si lacrimi reci care iti slabesc puterile pe zi ce trece. Iubesti cu toata fiinta ta si totusi esti dezamagit de persoana pe care o admiri cel mai mult. Cum se poate numi asta? Daca nu iubesti, de ce mai calci in picioare atatea luni de fericire?.. Ma intreb.. oare a meritat vreodata? Da, deoarece am fost fericita. Dar toata fericirea de care am avut parte, nu.mi poate alina nici macar jumatate din suferinta pe care o am in suflet. Omul iarta, dar nu uita..

Tu mi.ai spus ca ma iubesti, desi nu era adevarat. Ai calcat in picioare sufletul meu, iar indiferenta ta ma doare mai mult decat orice altceva. Stiam ca odata si odata se va sfarsii povestea noastra.. insa credeam ca finalul va fi altfel.

Se pare ca m.am inshelat in privinta ta. Nu mi.am imaginat niciodata ca vei da dovada de asemenea lipsa de iubire, si nu te vei gandi deloc la mine. Ti.as ierta.o, ti.o jur.. insa orgoliul nu ma lasa sa sufar din nou a nu stiu cata oara.. asa cum o fac si acum!

Pentru voi.

Iti multumesc pentru ca ai fost intotdeauna alaturi de mine- indiferent cat de multi kilometri erau intre noi. Vocea ta la telefon, aducandu.mi aminte ca e ziua mea de nastere, scrisul tau pe un plic, un e-mail cu noutati, ciocanitul tau aparte in usa, zambetul tau, imbratisarile.. toate acestea imi demonstreaza ca am pe cineva alaturi. Mi.ai stat alaturi cand am avut mai mare nevoie de tine. Ca sa indrepti, sa descalcesti lucrurile si sa ma sprijini cand ma simteam cu totul singura. Oare cum se descurca oamenii care nu au pe cineva ca si tine in preajma?
Intr.un fel sau altul, tu ma faci sa ma simt in siguranta. Ancorat in viata. Sigur, ca orice s.ar intampla cineva va fi mereu acolo, sa ma ridice, sa ma scuture de praf, si sa ma ajute sa pornesc pe un alt drum. Cineva asa langa tine, este ancora care nu se rupe niciodata si nu se clinteste in nicio furtuna. Fixata ferm, pentru totdeauna. Tu m.ai ajutat sa.mi pastrez viata intacta. Cu o pioneza sau doua, o bucata de panglica, putina sfoara, un strat subtire de clei.. si un brat tandru in jurul umerilor mei.
E o lume atat de mare si sunt multe de invatat. Atat de multi straini,
atatea optiuni. E bine sa stiu ca esti aici. Cu tine ma pot destinde si pot zambi, stiind ca tu ma intelegi si ma accepti asa cum sunt. Ne.am vazut unul pe celalalt asa cum nimeni n.a facut.o vreodata. Infricosati de umbre, manjiti de noroi, plangandu.ne amaraciunile ascunse. Oricat de greu ar fi drumul, vom merge pe el impreuna.
Am pastrat o mie de amintiri despre trecutul nostrum comun. Le strang pe toate ca o comoara. Vor exista iubiri si mai mari, dar niciuna cu radacini atat de adanci, precum accea dintre noi. Altii se pot insela, privindu.ne ca pe niste eroi sau lasi, invingatori sau invinsi, impliniti sau ratati. Doar noi ne vedem unul pe altul asa cum suntem, asa cum am fost dintotdeauna.
O viata intreaga gandurile si caile noastre s.au intretesut si ne.au legat si mai mult. Fiindca indiferent ce distanta ne.ar despartii, indiferent ce imprejurari ne.ar dezbina.. ramanem impreuna. Iubirea unui prieten dureaza intreaga viata. Un prieten ne cunoste si ne accepta asa cum suntem. Si continua sa ne iubeaca cunoscandu.ne greselile si slabiciunile.
Iubitii pleaca.. dar prietenii raman in preajma. Uneori iti spun “ Ti.am spus eu!” sau te fac fraer si tampit; sau doar o gandesc si nu spun nimic. Dar prietenia este acolo. Loialitatea. Iubirea.
Noii prieteni, noii iubiti trebuie sa ghiceasca ce te face sa fii ceea ce esti. Tu sti asta. Noi am impartit temeri si suparari, succese si tulburari si toate acele prostii pe care nimeni nu le va putea intelege vreodata. Am fost mereu o echipa de vis.


- asta e pentru o mana de oamani care au fost mereu acolo.. si pe care ii ador:*. Nu dau nume, pentru ca se stiu ei ;x

i love you.

Trupul lui X ma mangaia parca din politete. Increderea se castiga prin mii de fapte si se pierde prin unul singur. Atata timp cat eu am plans dupa x, el a fost aici mereu sa ma ridice. Am realizat tarziu, dar mai bine decat niciodata. Mi.am dat seama ce persoana se ascunde in spatele amicului meu. Nu a fost greu. A trebuit doar sa privesc putin in urma mea, sa.mi privesc urma ca sa.mi dau seama cine e acolo. Cine a fost mereu... And so began another story. A new love story. Is my moment.. the moment when i live my dream. / Nu vom trece pe unde ne va duce drumul, si vom merge pe unde nu exista drum si vom lasa o urma.

I love you, and as long as you are with me i don't miss anything.

de la iubire la ura

Daca dragostea e gratis, de ce platim toti pentru ea!? Nu credeam vreodata ca o sa se ajunga la asta. Nu credeam ca o dragoste poate declansa razboaie. Ca poate provoca la sfarsit atata ura, dispret. Totul e o lupta?.. pai atunci e lupta mea, iar scorul ma avantajeaza. Nu, nu o sa mai plang cum faceam alte dati, nu am de ce sa o fac. La urma urmei, nu eu sunt cea care am pierdut, exista altii care nu te stiu aprecia pentru ceea ce esti. De ce sa plang cand la final am scapat de ceva ce nu a fost niciodata al meu, cineva care nu a meritat niciodata? Nu. Am intors privirea, am spus a trecut. M.am schimbat.. sunt alta acum, alta e viata mea. De ce sunt alta? De ce ma port asa acum? Datorita tie. Pana la urma tu m.ai invatat la inceput ce inseamna iubirea, intelegerea, daruirea, mai apoi ura, dispretul.. toate astea le.am cunoscut prin tine. Totusi iti multumesc ca ai aparut in viata mea, caci altfel nu mi.as fi dat seama cate sentimente pot ascunde in mine. Nu as fi stiut ca poti sa treci de la cer la infern, de la iubire la ura, de la placere la dispret in cateva secunde. Acum, de geaba vei mai cauta disperat sa.mi gasesti iubirea, vei realiza ca ceea ce cauti tu a disparut de mult.

visul si realitatea.

Orice vis va fi mai trist cand tu nu vei fi.. Nu pot uita noptile petrecute impreuna. Bataile cu perne, zambetele, distractia, saruturile, si apoi spre dimineata cum adormeam in bratele tale. Nu pot uita atatea prostii, acel pupic de noapte buna, acel buna dimineata.. acele priviri, glume, acea tigara de pe balcon.. Doar langa tine ma regasesc pe mine, pot fi eu. Spuneai sa stam cateva secunde cu ochii inchisi, deoarece asa poti vedea mai multe decat cu ei deschisi. Aveai dreptate, dar n.am vrut sa.i inchid. Pentru ca eram acolo, pentru ca erai acolo, si puteam vedea cu ei dechisi ceea ce pana atunci nu vedeam decat in vise. Atunci puteai fi doar al meu, puteam fi doar a ta...

:)))). Defapt ti.ar place tie sa fi fost asa. Ti.ar place sa mai simt ce simteam.. M.ai invatat ca poti face multe si fara sa iubesti. Nu trebuie sa simti ceva ca sa te poti distra. Dar a fost frumos.. chiar a fost frumos.

Povestea continua..

El incearca sa o faca sa.l iubeasca din nou. Ea nu vrea sa.i mai dea din nou inima si intreaga iubire. Refuza sa creada din nou in el. Ii e frica sa nu mai sufere, la fel ca inainte. Sa nu o dezamageasca, sa nu o vrajasca si sa iti bata joc din nou. De accea de data aceasta vrea sa nu mai puna sentimente, chiar daca el i.a promis ca va fi altfel. Ea asteapta sa vada daca intra-adevar s.a schimbat, cum spune ca a facut.o. Ea are nevoie de fapte, nu de cuvinte. Cuvintele sunt repede rostite, si poate fara inteles, sau vreun sentiment, dar in schimb faptele raman scrise undeva pentru totdeauna. Nu va mai crede orbeste in el. Acum ca a deschis ochii, nu va mai fi papusa lui. De data aceasta trebuie sa lupte pentru ea.

Daca el asta vrea si daca ii arata ca merita, o va avea inapoi. Pentru ca inauntrul ei, inca mai tine la el..

Minciuna.

Cand afli ca toata povestea ta de iubire ai trait.o in minciuna, te doare! Cateodata adevarul, oricat de bun ar fi, te raneste mai mult decat minciuna. Cand sti ca atatea luni ai crezut vorbele lui false... False, care iti spuneau ca nu e nimic intre voi. Cuvintele care te.au facut de atatea ori sa plangi. Care te.au facut sa te simti folosita.. vrei sa dispari! Vrei sa traiesti in continuare minciuna cu care te.ai alimentat atata timp, decat sa afli la sfarsit ca el tine la tine! Ca a tinut tot timpul acesta, ca tot ce s.a intamplat intre voi a fost real, adevarat. Ca primul te iubesc, nu a fost minciuna care te.a ranit. Ca te.a lasat din iubire.. Te.a indepartat de el pentru ca tinea prea mult la tine si din frica de a nu te face sa suferi. S.a dat din drum, a plecat capul, a indurat.. si a incercat sa te uite, si sa te faca sa.l uiti si tu, ba chiar sa.l urasti.

Sa sti ca nu te.a uitat nici o secunda. Ca el pretuieste si acum pozele cu voi... Te face sa analizezi totul. Sa vrei sa te intorci la el. Sa lupti cu trecutul si prezentul, cu iubirea de acum si cea de atunci.. Dar NU! Prezentul e prezent, iar trecutul trebuie sa ramana acolo unde ii e locul. In urma...

nu stiu cine am fost. nu stiu cine sunt.

mai nou imi schimb starea de la o secunda la alta. odata rad, odata plang. nu stiu in mine e un amestec de iubire cu ura. de fericire cu suferinta si am sezatia ca explodez. m.am saturat sa tin tot in mine. sa tac. sa ingit. sa accept ceea ce nu vreau. sa iert fara sa spun vreun cuvant. ma streseaza sa nu pot face ce simt, si nu o pot face pentru ca nu vreau. ma simt pierduta.. m.am abatut de la drumul meu, si tot ce se intampla mi se pare familiar si necunoscut in acelas timp. si nici macar nu stiu daca vreau sa imi regasesc calea. defapt care?. am vreun drum de urmat? am vreun vis de continuat? am vreo speranta care inca arde? am pe cineva care ma asteapta? care ma iubeste si isi face grijipentru mine?.. nu, nu am.

mi.am parasit drumul pentru a te gasii pe tine. te.am cautat pe soare, pe ploaie. pe caldura, pe frig. si am dat doar de urma pasilor tai. dar mi.e bine.. macar stiu ca mergem amandoi in acelas sens, dar in lumii diferite!!

ieri.

Ieri parca totul era un vis. Azi a devenit cel mai mare cosmar. Ieri erai aici, la un pas de mine, iar azi esti mult prea departe. Ieri ziceam in mintea mea.. defapt zicea mintea mea fara sa imi dau seama " ce aproape esti in sfarsit. atat de aproape de mine. am asteptat atat momentul in care vei fi aici.. dar din pacate esti aproape doar in gandul meu, defapt esti ingrozitor de departe. mai departe ca niciodata". Eram acolo. Erai acolo.. erai prea departe ca sa te mai simt. Prea departe ca sa te mai ating. Prea departe pentru mine. Erai asemeni unei stafii. Mereu prezenta.. sufocanta. Cafeaua se racise deja in cani. Privirea mea nu se putea desprinde de pe tine. Ea cauta disperata sa iti intalneasca ochii macar pentru o secunda. De geaba.. Totul era mort acum. Totul, cu o singura exceptie, NOI.

Sunt doar o tipa care s.a pierdut cautand ceva, care a vrut toata viata. M.am ratacit incercand sa regasesc ceva ce nu am avut niciodata…