Cine?

Nimeni nu asculta, nimanui nu.i pasa.. doar ei sa ii pese de toata lumea! Sa ajute, sa asculte, sa inteleaga. Dar ea? Ea cand are nevoie de un umar pe care sa planga cine e acolo? Cine isi da seama ca dupa zambetul ei acela mare se ascund lacrimi? Cine o cunoaste cu adevarat sa isi dea seama de detalii? Cine e fericit doar pentru ca ea e fericita? Cine stie cand e fericita? Sau mai bine zis pune cineva fericirea ei pe primul loc? Conteaza parerea ei, dorintele ei, visele ei? Cine stie ce ii place ei sa faca, defapt conteaza pentru cineva? Stie sa ii dea vreo persoana un sfat pe care sa.l poata lua in considerare? O scuteste cineva de probleme? Vede macar o persoana partile bune din ea, sau doar defectele? ... O iubeste cineva?

.. Te.ai simtit vreodata ca un inotator ajuns la capatul puterii care nu stie daca valul e mai puternic decat el?
PS: intreab.o pe ea !

Doar un cosmar..

Pur si simplu, m.am trezit fara el. Am visat ca a plecat de langa mine fara sa spuna niciun cuvant. A fost doar un cosmar dar am simtit durerea. Ceva ma apasa, ma intepa, ma lovea. El, e o parte din mine.. si poate singura parte buna din mine. M.am indragostit din prima zi pot spune, fara sa ma intreb vreodata de ce, cand sau cum. Stiam ca el e persoana potrivita. Imi era frica sa.mi incredintez sufletul din nou, dar ceva imi spunea ca nu e ca toti, si nu m.am inselat nicio secunda! Sunt alta, sunt eu de cand a aparut el. Reuseste mereu sa imi dea increderea aia in mine, pe care am pierdut.o de mult! El e cel care ma place asa cum sunt: si dimineata, la amiaz sau seara, chiar si cu machiajul scurs sau parul ciufulit. " Iti multumesc ca esti singurul dispus sa mearga pentru mine pana la infinit si inapot. Ce nu faci tu pentru fericirea mea?" Si il iubesc exact asa cum e el, cu bune si cu rele. Si nu.mi imaginez nici o secunda stiind ca l.am pierdut. Ca nu.l mai pot asculta, nu.i mai pot scrie sau vorbii. In momentul acela o sa.mi lipseasca tot. Chiar si glumele lui proaste, misoginismul sau toate lucrurile care m.au enervat in toate aceste luni !

" Cand toti vor sa ma dezbrace, tu esti cel care ma imbraci !"

Te iubesc !

Daca nu doar face parte din viata mea, atunci el e aceea. Au fost multe bariere in jurul meu in ultimul timp, si pentru prima data am avut pe cineva. Un stalp de sprijin care sa imi spuna ca totul e ok. Pot sa pierd orice, numai pe el nu. Nu m.as putea resemna sa ma trezesc intr.o dimineata, si primul gand, care in mod normal zboara la el, sa zica doar “proasto, l.ai pierdut!”. Stiu ca sunt impulsiva, ba chiar proasta cateodata. Urasc sa ma cert cu el! Urasc momentele in care simt ca totul se poate termina acolo si toate lunile pot fi inghitite intr.o secunda. Tot ce am, toata fericirea mea sa fie doar un “a fost odata”..

Ps: “ Ia.ma in brate si impreuna sa ne visam realitatea! Te iubesc”

de ce?!

• De ce se plang ca nu arata bine persoanele care sunt frumoase, iar cele urate se multumesc cu ce au? De ce vor tot mai multi bani cei bogati, pe cand saracii pot fi fericiti si asa? De ce mor persoane nevinovate, iar cele care nu merita sa existe sunt bine? De ce unii isi doresc sa plece, cand altii ar da orice ca sa ramana? De ce unii plang dupa cineva, de care ar trebui sa razi?

Pentru ca viata e nedreapta. Pentru ca mereu platesc persoanele nevinovate. Pentru ca oricat ai avea, si oriunde ai ajunge, majoritatea oamenilor sunt controlati de lacomie, de puterea de a detine tot. Si dorinta de a fi cat mai sus, te impiedica sa fi multumit vreodata. Pentru ca, cu cat ai mai mult, cu atat iti doresti si mai mult.

- raiul si iadul-

Iubirea? E raiul cu iadul impreuna, e fericirea cu suferinta intr.una. Ma duci in iad, in momentul cand pleci.. Cand nu.ti mai pot simtii respiratia pe gat, nu.ti mai pot simtii mana rece plimbandu.se pe trupul meu. Cand nu.ti mai pot simtii buzele moi, inundate de pasiune. Cand nu te mai pot vedea, auzi, iubii.. Cand simt doar parfumul tau, adanc intiparit in haine, atunci vreau sa mor. Sa dipar, sa ajung sus, sa te veghez, sa te privesc, sa te protejez. Sa fiu acolo, pentru tine..
Raiul, e atunci cand esti prin preajma, cand esti aici. Cand ne cufundam in vise, si.n asterunuturi, cand trezesti la viata fiecare coltior din mine, cand dimineata ne gaseste imbratisati, cand ma iubesti, cand te ador. Cand ma saruti din nou, si ne pierdem inca o data.. Cand din doi devenim unul si lasam toate clipele sa se scurga ca altadata.



Si,nu prea am cum sa ajung in iad, sau sa stau prea mult timp acolo. Nu ma pot simtii singura, neprotejata. Doar atunci cand cred ca te.am pierdut, cand ai disparut, cand lipsesti, imi invaluie mintea o obestie.. se numeste dor. Dar, tu niciodata nu lipsesti – esti mereu prezent; te port undeva adanc, unde vei ramane mereu.. in sufletul meu!

Doar ea!

Toate se uita, toate viseaza la tine.. ceea ce o face si mai mandra, ii hraneste orgoliul sa stie ca e singura care te tine de mana, care te saruta. Singura cu care iti petreci ore in sir la telefon, singura cu care ti.ai imparti si tigara, aerul... Unica pe care ai vrea.o si tu.. Cea pe care ai visat.o si a aparut, cea pe care ti.ai dorit.o si ai primit.o. Doar ea ar fi langa tine, cand toti te.ar lasa in spate si ti.ar intinde mana, chiar daca a.i lasa.o departe! Nu uita care e diferenta dintre restu si fata ta, toate te vor, dar niciuna nu te va iubi ca ea!

; X

.. Si.a visat dintotdeauna fericirea. Inchidea ochii, si se vedea urland de bucurie, chiar daca realitatea era asa de cruda. A trecut peste toate momentele grele, nu a lasat niciodata capul jos. Nu a spus niciodata ca nu mai poate, nu s.a lasat infranta de lacrimi, le.a invins mereu cu cate un zambet. Stia ca o data si o data va venii si randul ei. A preferat sa astepte, pentru ca acum, e mult mai fericita. Stia ca tot ce poti visa, poti si realiza. Candva era salbatica, puternica, nu i.a lasat pe ei sa o imblanzeasca, sa o doboare. Nu i.a fost frica sa faca pasi mari; nu poti sari o prapastie cu pasi mici.A venit si randul ei sa zambeasca acum. Sa spuna ca toate prin cate a trecut au meritat, pentru a intalni acum fericirea. Pentru a.l intalni pe el, care face din fiecare zi, oricat de plictisitoare, una speciala. Nu mai are nevoie de nimic cand sunt impreuna. Urmeaza incercari grele, dar e convinsa ca tinandu.l strans de mana, si iubindu.l cu aceeasi intensitate, totul va fi bine. Nu are cum sa nu fie.. Nimeni nu.i poate separa, asa cum nici medicii nu s.ar risca sa separe corpurile celor nascuti lipiti, de teama de a nu le pierde pe amandoua.

Din nou fericita

La cat am scris despre momentele in care plangeam, in care sufeream la maxim, credeam ca nu stiu sa scriu si despre fericire. Dar uite ca pot. Pot sa scriu ca sunt fericita. Ca ce.mi scrie in zodiac ca “ Scorpionul reuseste tot ceea ce isi propune, acolo unde ceilalti nici nu ar indrazni sa viseze”, e adevarata. Ca niciodata nu mi.as fi inchipiut ca intr.adevar asa e. Si mi se pare ca visez, dar el e asa de real, incat ma trezesc imediat. Da, am reusit ce.am vrut. E superb.. niciodata nu mi.am imaginat ca cineva m.ar putea face sa ma simt asa. Ca dupa cateva zile, pot vorbi ca si cum l.as cunoaste de o viata. Ca si cum l.as mai fi cunoscut inainte, vreo viata anterioara. E ciudat, dar asta simt.. ca face parte din mine de mult timp. . Nu vreau planuri, sau alte chesti, vreau doar sa ma bucur de el atata timp cat e langa mine.. si sper ca va fi destul.

Nu.ti poti imagina ce dor mi.a fost sa simt din nou aceii fluturasi in stomac, acea agitatie cand ma gandeam la el. Sa tremur toata doar la gandul ca in curand il voi vedea, ca va fi aici, si nu.mi va mai lipsi nimic. De cat timp oare n.am mai simtit asa ceva? De mult.. Nici nu mai stiam ca exista. E un lucru readus la viata, cu ajutorul lui. E ciudat, dar imi place. E rau, dar ma atrage. Mi.am irosit atata timp degeaba, fara sa ma simt implinita, alaturi de cineva care nu ma facea sa simt nici un fior. Stiam ca orice schimbare implica durere, si n.am facut.o de frica. Dar acum, acum nu ma mai sperie. Daca e sa sufar, o voi face din nou.. dar daca e sa iubesc, voi fi incepatoare. Ma las ghidata din nou de sentimente, de vise. Am cazut de atatea ori, dar totusi el ma ridica mereu si nu.mi permite sa ma murdaresc.

Viata poate fi inteleasa privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte!

Visul. Muza. Perfectiunea

El?.. El e tipul perfect, ideal, dupa parerea mea. E imaginea reala a lui Fat-Frumos din toate povestile copilariei. El, e motivul meu de a sari din pat in orice dimineata. Stiu ce inseamna sa.i vad chipul la rasaritul soarelui si de abea atunci sa realizez ca m.am trezit. Stiu ce inseamna sa imi spuna acel banal “ buna diminata”, care dintre buzele lui suna altfel, si sa iti poata schimba toata ziua. Asa inocent si totusi asa masculin, atat de copil si totusi atat de matur. Cu el simt ca am totul, ca nu are ce sa.mi lipseasca.. Simt, ca nu mai am nevoie de nimic.. nici de apa, mancare, aer. E tot ce mi.am dorit candva.. E visul meu de mica. E eroul toturor basmelor cu printi si printese. E o dorinta vesnica, un viciu, o fantezie. Daca pentru el nu merita sa lupt, atunci pentru cine? As lupta ca o fiara, impotriva oricui, si a vantului, si.a mari.. Si iubirea pentru el oricum m.ar face sa inving.

In fiecare zi il simt aici, chiar daca acum e atat de departe.. Si.mi lipseste, imi lipseste enorm, mai mult ca oricand. Parca vreau sa imi spuna, ca de obicei, in fiecare zi “ ce bine arati”, chiar daca m.am trezit cu fata la cearceaf, ciufulita si aveam rimelul scurs. Vreau sa il privesc, vreau sa il admir, vreau sa il iubesc din nou.. si vreau sa fac asta nu doar prin intermediul unor poze, vise, amintiri..

Vreau sa vina inapoi

Vreau sa vina ca mi.e dor..

Vreau sa fim doar amandoi,

Haide, sa inchidem usa dupa noi cu.n zavor.

Sa stam asa, singuri, o zi intreaga,

Sa ne privim intrebatori..

Cum am ajuns ca dupa.o seara,

Sa credem in iubire, ca doi visatori.

A trecut mult..

Nici nu.mi mai aduc aminte bine ultima ta atingere.. Au trecut atatea secunde, atatea minute, ore, luni, ani.. In loc sa se piarda au ramas intiparite pe trupul meu, asa cum imi ramane zi de zi fumul de tigara adanc in haine. O simt, te simt, esti mereu aproape, sufocant.. Esti ceva de ce am nevoie zilnic, like my personal brand of heroine.. Eu eram tu, tu erai eu. Imi placea sa ma poti rasfata doar cu o privire, sa ma poti adora doar cu un sarut. Imi placea sa faci tot pentru a fi pe placul meu. Iar cand nu erai, si se lasa cu certuri.. imi placea cand te apropiai incet, imi sarutai gatu, si eram din nou tu.. si tu eu. Ne sufocam cu atatea gesturi, si muream. Muream pentru tine, mureai pentru mine.

Sunt o actrita destul de buna, dar niciodata nu am stiut cum sa ma prefac inaintea ta. N.am stiut cum sa iti demonstrezi ca nu.mi mai pasa de tine, de ceea ce ne.a legat candva.. n.am stiut asta, deoarece in secunda urmatoarea, ma descopereai. Vedeai prin mine adevarul.. Nu.ti puteam ascunde nimic, ma tradau ochii, buzele. De geaba iti strigam sa pleci, daca bratele mele te tineau strans lipit de mine. Aievea iti spuneam ca nu vreau sa te mai vad, cand te.as fi urmarit cu privirea si dincolo de orizont.. Dar cand iti spuneam sa taci, chiar vroiam sa o faci.. sa nu mai spui nimic, doar sa ma saruti.. sa ma saruti.. si iar sa ma saruti.

Bariera care i.a schimbat viata

Acum, dupa atata timp.. iti multumesc ca ai aparut in viata mea. De nu erai tu, poate eram nepregatita sa infrunt tot ceea ce urmeaza. Si daca credeam ca pana acum a fost groaznic, si am trait tot ce era de trait, si am suferit tot ce era de suferit, si am iubit tot ce era de iubit.. m.am inselat amarnic. Daca asta credeam, puteam linistita sa iau directia “ pod” si sa ma arunc in gol. Nici nu.mi imagineam, nici nu.mi imaginez ce urmeaza . Tot ce stiu, e ca cu cat inaintezi mai mult in viata, cu atat barierele sunt mult mai puternice, ultima fiind aceea de a invinge moartea. El a fost prima mea incercare dureroasa.. de care am trecut! Si acum, cred ca sunt pregatita sa infrunt tot ce urmeaza. Prima data e mai greu.. Atunci am fost nevoita sa trec de la copilarie la maturitate.. Si toate, in loc sa ma slabeasca, m.au facut mai puternica. Love sucks.. Mi.e bine! De ce oare n.am mai suferit in ultimo timp, n.am mai varsat o lacrima? .. Pentru ca, m.am decis sa inving.. sa fac iubirea sa piarda. Si am reusit.. nu mai iubesc, nu mai vreau, nu mai pot. Si mi.e mult mai bine, sunt fericita in fiecare zi.. ati putea incerca si voi.

Inca una inebunita dupa el..

Toate au fost numai sperante.. am crezut din nou in vise si ma doare. Si simt in interiorul meu cum ma trec fiorii. Nu mi.as fi imaginat ca poate sa ma atinga asa. Detest gandul ca e cu ea. Detest ca nu stiu ce vrea, pe cine vrea. Iar eu, sunt doar inca una inebunita dupa el. Inca una, cu care iese, dar nu pe care o iubeste. Si doare sa sti ca exista altcineva. Ca tipu pe care il adori, e adorat si adora pe alta. Cred, ca e asa de fericita ea.. are tot ce am visat, tot ce mi.am dorit candva.

Nu stie cine e, nu stie ce vrea.. iar eu nu mai stiu cum sa merg mai departe. As pleca de langa el, dar nu pot. L.as lasa cu ea, daca as sti sigur ca pe ea o alege. Dar nici el nu stie.. Imi spune ceva, apoi cand vine momentul sa o lase.. renunta. Ca prieten nu pot sa.l accept. Nu poate amicul meu sa fie tipul la care tin, tipul pe care il vreau. Nici eu nu stiu ce doresc, dar stiu ca il vreau pe el.. Mereu visez la ceea ce nu pot avea. Mereu ma indragostesc, de cel ce nu trebuie. Oare cand nu o sa mai imi incalc promisiunile? Oare cand, voi incepe sa cred ca love sucks.. si sa renunt la ea pentru totdeauna. Credeam ca am suferit destul.. dar daca mi.a ajuns, atunci de ce caut in continuare iubirea langa o persoana care nu poate sa.mi ofere decat niste lacrimi in plus?