In acea minge de baschet imi vad
amintirile copilariei, anii adolescentei si clipele prezente. Vad o lume
intreaga, o poveste de viata si un final fericit. Ma vad pe mine copil,
momentul in care acea minge de baschet era mult prea mare pentru manutele mele,
vad greutatea cu care ma chinuiam sa o fac sa se apropie de cos. Imi vad vocile
pierdute alaturi de echipa favorita. Vad mandria pe care o purtam pentru tatal
meu. Vad cantonamentele petrecute la mare si la Colibita , cand eram un
pui de om pe langa acei uriasi. Vad perioada adolescentei cand incercam sa ma
perfectionez, sa ma lupt, sa dau tot ce am mai bun pe acel teren pe care am
crescut. Vad atat lacrimi de bucurie cat si de tristete. Iar acum, dupa ce am
crescut, vad iubire. Genul acela de iubire care tine toata viata. Si cand
vorbesc de iubire, vad si o echipa, una langa care m.am nascut, am crezut si
traiesc acum. Vad un simbol. O chestie care e mai puternica decat mine. Vad un
viitor. Vad un vis. Imi vad copii jucand baschet si iubind acel sport, exact
asa cum il iubesc si eu… din tot sufletul!
You call it basketball, I call it my
life!
