Zilele
acestea m-am intrebat din nou … Cum imi dau seama cand s-a sfarsit de tot? Care
e momentul in care trebuie sa ma dau batuta, sa-mi iau setimentele inapoi si sa
plec? De mica am fost invatata sa iubesc, dar nicio singura persoana nu mi-a
spus cand sa ma opresc. Si de multe ori am stat in fata unora fara sa fac
nimic. Nu am putut? Gresit, nu am stiut! Nu am stiut ce sa fac si daca merita
sa o fac. Am asteptat pur si simplu un
semn. O luminita de la capatul tunelului… care a venit! Dar sti cum a
venit? Sclipind… si doar cateodata. Asa
incat sa ma pierd si mai tare.
Ai mei
m-au invatat de mica sa lupt pentru ceea ce imi doresc. Sa stiu sa dau cu
coatele in stanga si in dreapta pentru a ajunge sus. Mi-au spus ca nimeni nu o
sa ma ajute vreodata. Mereu am fost de parere ca daca iti doresti cu ardoare un
lucru, nu trebuie sa te opresti pentru nimeni si nimic pana nu obtii acel ceva.
Pe masura ce am crescut, am invatat si cum sa pierd, cum sa ma resemnez, sa accept
ca pur si simplu acel ceva nu a fost pentru mine. Dar partea care nimeni nu m-a
invatat…. e cum sa plec. Cum sa ma trezesc intr-o dimineata, satula sa tot lupt
pentru cineva care nu lupta inapoi, sa zic “ Pana aici” si cu zambetul pe buze
sa imi iau toate iluziile inapoi si sa fiu bine. Da, acum vreau sa plec… si nu
pentru ca nu mai vreau, ci pentru ca am obosit….
Si totusi, cum iti dai seama cand
s-a sfarsit? Nu stiu… banuiesc ca o simti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu